Consecințele unui accident

TRAUMA

Trauma este orice eveniment sau experiență care vă amenință viața (o amenințare reală sau o amenințare percepută) sau bunăstarea dvs. emoțională. Evenimentele traumatice pot fi minore, cum ar fi auzirea unui cuvânt ascuțit și mușcător de la cineva în care aveți încredere sau mari, cum ar fi asistarea la rănirea/moartea cuiva apropiat, sau moartea a mii de oameni din cauza unui dezastru natural. Trauma este un eveniment care depășește puterea de gestionare a psihicului în acel moment. Deși există diferențe în ceea ce privește scara literală, efectele traumei sunt în mare parte aceleași: corpul și mintea dvs. sunt forțate într-o stare de frică și incertitudine, care poate persista cu mult peste limita așteptată a traumei în sine.

           Traumele pot avea un impact negativ asupra corpului, creierului, stării emoționale și chiar asupra sistemului senzorial. În ansamblu, toate aceste sisteme fiind atacate vă pot afecta grav viața de zi cu zi și pot crea tot felul de boli, tulburări și disfuncții.

          Accidentele auto au devenit destul de frecvente încât mulți oameni nu anticipează un accident ca având un efect traumatic asupra corpului sau minții. La urma urmei, un „fender bender” nu face decât să provoace daune limitate în partea din spate a unui vehicul, nu? Din păcate, aspectele fizice și mentale ale accidentelor auto sunt subestimate în mod regulat, indiferent de gravitatea accidentului în sine sau de daunele suferite.

           În accidente auto mai mari, mai semnificative, care implică vătămări corporale, daune materiale puternice sau chiar deces, posibilitatea traumatismelor este mult mai ușor de văzut: mulți oameni, înainte de a avea un accident auto, se simt în siguranță atunci când sunt închiși în vehiculul lor. Vederea ușurinței cu care un spațiu anterior sigur este obliterat poate fi traumatic. Trauma poate apărea și în cazul în care dvs. sau un alt pasager este rănit. Vătămările provocate de accidentele de mașină pot implica daune grave corpului uman, inclusiv lacerații mari, oase rupte și chiar împiedicare, toate acestea putându-se dovedi atât traumatizante atât fizic cât și mental. Viteza cu care apar accidentele auto poate fi, de asemenea, o sursă de traume; dacă i-ai vorbi șoferului un minut și se simte ca și cum în clipa următoare, prietenul sau persoana iubită tocmai a dispărut, mintea ta poate suferi cu ușurință un răspuns traumatic.

            Dacă nu sunteți direct implicat într-un accident de mașină, dar asistați la două mașini care se lovesc împreună, vedeți două persoane rănite sau asistați la cineva expulzat dintr-un vehicul sau rănit în alt mod, este posibil să aveți traume. Aceste tipuri de imagini și sunete pot bântui cele mai sănătoase minți, deoarece mintea umană nu este pregătită să asiste la moarte, mutilare și distrugere și, de multe ori, se străduiește să facă acest lucru fără o formă de sprijin sau intervenție.

Este PTSD (sindrom de stres posttraumatic) provocat de accidente de mașină?

               Determinarea dacă un accident de mașină a dus sau nu la PTSD poate fi dificilă. Deoarece PTSD nu își arată întotdeauna fața imediat după un incident, s-ar putea să nu vă gândiți nici măcar să vă uitați înapoi la micul accident pe care l-ați avut acum șase luni când anxietatea, frica și evitarea încep să se strecoare în viața voastră. Cu toate acestea, dacă prezentați oricare dintre simptomele esențiale ale PTSD (evitare, modificări ale personalității și hiperarousal), același accident auto poate fi cel puțin parțial de vină.

               Dacă aveți o reticență bruscă sau inexplicabilă în ceea ce privește urcarea într-o mașină sau conducerea unui vehicul, PTSD ar putea fi implicat. Dacă vă treziți evitând locul accidentului, persoanele cu care s-a produs accidentul sau chiar locul în care v-ați început călătoria, este posibil să aveți simptome de PTSD. Dacă începeți să vă simțiți ca și cum ați fi în mod constant pe margine, ușor de tresărit sau constant copleșiți, este probabil implicată anxietatea, chiar dacă nu este PTSD complet format. Dacă observați că ați devenit din ce în ce mai iritabil, trist, supărat și sunteți predispus la perioade de izolare autoimpusă sau frică de a fi singur, acestea ar putea indica, de asemenea, că simptomele PTSD au început să își facă simțită prezența. Amintirile intruzive ale accidentului sau coșmarurile sunt prezente probabil dacă aveți PTSD.

              Orice accident de mașină poate duce la PTSD, chiar dacă simțiți că accidentul nu a fost suficient de mare sau suficient de periculos pentru a justifica un diagnostic formal de PTSD. Trauma nu este o competiție, concepută pentru a fi comparată cu ororile pe care le-au experimentat alții; trauma este extrem de personală și în întregime unică pentru dvs. și dispoziția dvs. precisă, iar ceea ce s-ar putea califica drept traumatism pentru dvs. poate părea destul de diferit de sursa de traume a altcuiva.

PTSD de la un accident de mașină care merge mai departe

               Mașinile sunt instrumente incredibile, dar atunci când ceva se strică într-un accident de mașină, sănătatea și bunăstarea pot dispărea rapid. Chiar și cele mai mici accidente auto se pot dovedi traumatice pentru persoanele implicate sau chiar pentru persoanele care asistă la un accident. În timp ce un accident de mașină poate părea să necesite vătămări fizice grave sau moartea pentru a justifica un diagnostic de PTSD, accidentele auto cu niveluri chiar mai mici de vătămare și vătămare se pot dovedi traumatice pentru cineva.

             Dacă dumneavoastră sau cineva iubit ați început să manifestați simptome de hiper-excitare, modificări ale personalității și comportament de evitare în urma unui accident de mașină – chiar dacă au trecut luni sau ani – luați în considerare contactarea unui profesionist din domeniul sănătății mintale pentru o evaluare. PTSD nu poate pune imediat viața în pericol, dar simptomele tulburării pot provoca înstrăinare și izolare și sunt adesea sursa unor tulburări suplimentare ale dispoziției, inclusiv anxietate majoră și tulburări depresive – toate acestea putând provoca suferințe psiho-emoționale grave. Un specialist psihoterapeut vă poate ajuta să ajungeți la rădăcina traumei, să lucrați prin ceea ce ați experimentat în timpul accidentului și să mergeți mai departe în căutarea sănătății mintale și a clarității.

În majoritatea accidentelor rutiere trauma apare pe neașteptate, de aceea este posibil să fiți nepregătiți sau lipsiți de putere pentru a o opri. Este posibil ca după ce autoturismul a fost reparat, iar rănile fizice au fost vindicate, sentimentele traumatice să înceapă să se estompeze. Uneori, dacă ai fost implicat într-un accident auto este posibil să suferi ulterior de tulburare de stres post-traumatic (PTSD). Cercetările sugerează faptul că aproximativ 50% dintre persoanele implicate într-un accident auto la care a fost nevoie de intervenţia cadrelor medicale, pot dezvolta o tulburare de stres post-traumatic. Deși numărul de accidente auto este foarte ridicat, nu orice persoană implicată într-un accident va dezvolta această tulburare.

Deși psihopatologia ca urmare a unui accident a fost asociată doar cu câștigul generat de despăgubiri, studiile  în acest sens au respins această afirmație. Studii mai recente au arătat că impactul în urma unui accident rutier se poate traduce printr-o incapacitate persistentă și cronică, indiferent dacă victima solicită sau nu despăgubiri.

Un studiu relevant în acest sens a fost realizat la spitalul Torbay, UK și  identifică consecințele psihologice ale accidentelor rutiere pentru 50 de pacienți.  Toți participanții au îndeplinit criterii specifice de depresie, anxietate și  stres posttraumatic în urma leziunilor suferite. Gravitatea simptomelor psihologice a fost influențată și de perioada mare de timp dintre data producerii accidentului și evaluarea psihologică. Evaluarea psihologică a început la cererea pacienților, la 3 săptămâni după producerea accidentului.

Mai multe cercetări au avut ca obiectiv studierea incidenței stresului posttraumatic ca urmare a accidentelor rutiere.  În cazul PTSD (Sindromului de stres posttraumatic) evenimentul traumatic este retrăit în mod repetat sub forma de: imagini repetitive, amintiri dureroase, gânduri, percepții legate de întâmplarea traumatică, ce trec prin minte cu toată încărcătura lor emoțională negativă; coșmaruri legate de evenimentul respectiv, apar chiar iluzii și halucinații; flashbackuri legate de evenimentul traumatic, reacții specific anxietății atunci când persoana intră în contact cu stimuli asemănători evenimentului traumatic, precum și printr-o serie de reacții fiziologice (palpitații, transpirații, senzație de nod în gât, tremurături etc) la contactul cu acești stimuli din mediu sau stimuli imaginari.

Urmările psihologice ale traumei reprezintă un diagnostic care nu este foarte des înțeles sau luat în considerare atunci când o persoană a suferit o traumă fizică sau a fost implicată într-un accident. Astfel de pacienți se luptă pentru a se însănătoși, dar continuă să fie blocați și copleșiți de experiența psihologică. Un eveniment traumatic amenință sentimentul de securitate și siguranță față de lume.

Un accident auto este foarte înfricoșător și este normal să experimentezi o serie de simptome asociate tulburării de stres post-traumatic. Uite cam la ce ar trebui să te aștepţi:

– Este posibil să simţi sentimente de anxietate și o frecvenţă cardiacă crescută atunci când îţi aduci aminte de cele întâmplate în legătură cu accidentul auto în care ai fost implicat. Este posibil ca atunci când auzi sunetul unui claxon sau sârţâitul frânelor să se activeze automat un sentiment de teamă;

– Este normal să nu te simţi în largul tău atunci când conduci și să ai o constantă senzaţie de frică sau nesiguranţă;

– Este absolut normal să fii mai atent și să fii mai precaut atunci când observi în trafic că unele persoane conduc cu o viteză neregulamentară;

– Din cauza anxietăţii care apare în urma traumei unui accident auto, este firesc să eviţi zona în care s-a petrecut accidentul.

Toate simptomele menţionate mai sus pot apărea, acesta fiind un răspuns natural și normal al organismului la evenimentul traumatic prin care aţi trecut. Aceste simptome ar trebui să dispară cu trecerea timpului, dar dacă observaţi că se accentuează, dacă devin mai frecvente sau dacă sunteţi în dificultatea de a mai reuși să vă îndepliniţi obiectivele zilnice, este posibil să aveţi un risc crescut de dezvoltare a tuburării de stres post-traumatic. Dacă se întâmplă aceste lucruri ar trebui să căutaţi ajutor specializat la un psihoterapeut.

Efectele emoţionale ale unui accident auto

1. Şoc, negare și necredinţă.

Imediat după un accident auto și pe parcursul următoarelor zile oamenii se află într-o stare de șoc. Starea de șoc poate fi diferită pentru fiecare persoană în parte, dar cele mai comune simptome sunt de amorţeală, stres emoţional, frică continuă chiar dacă evenimentul s-a terminat sau schimbări de dispoziţie imprevizibile. O persoană se poate afla într-o stare de șoc chiar dacă a fost pasager, pieton sau o un simplu observator dintr-un alt autovehicul.

2. Furie, iritabilitate și agitaţie.

După un accident auto conducătorul poate fi furios pe șoferul celuilalt autovehicul, chiar dacă a fost vina lui sau nu. Majoritatea pasagerilor pot fi furioși pe ambii șoferi implicaţi în accident. O metodă de a face faţă furiei este învăţarea unor tehnici de relaxare prin respiraţie care v-ar putea ajuta să diminuaţi aceste sentimente intense. Aceste emoţii sunt importante pentru a putea face faţă stresului, dar asta nu înseamnă ca este bine să acţionaţi conform lor.

3. Vinovăţie, rușine și auto blamare.

Mulţi șoferi ajung să se simtă vinovaţi în legătură cu accidentul, mai ales dacă acesta ar fi putut fi evitat. Uneori, șoferii care știu că a fost vina lor se pot învinovăţi pentru că nu au reușit să evite accidentul, să acorde primul ajutor sau alte lucruri pe care consideră că le-ar fi putut face. Este impotant să știţi că aceste gânduri despre voi nu sunt realiste și uneori se întâmplă accidente.

4. Anxietate, îngrijorare și frică.

Anxietatea este o reacţie naturală și perfect normală într-o situaţie stresantă precum un accident rutier. Sunt persoane care nu sunt anxioase după implicarea într-un accident auto și persoane care sunt anxioase, dar își revin cu trecerea timpului. Simptomele cele mai comune sunt de îngrijorare, incapacitatea de relaxare, insomnii, dificultăţi de concentrare, izolare socială, iritabilitate, lipsa energiei, sentimente de tristeţe, confuzie, neajutorare, lipsa controlului. Cea mai bună soluţie de combatere a anxietăţii este să vorbiţi despre aceasta cu persoanele în care aveţi încredere, iar dacă consideraţi că vă ajută, să vorbiţi despre accidentul în care aţi fost implicat și sentimentele pe care le trăiţi. Este foarte important să aveţi grijă de voi înșivă, să mâncaţi regulat, să dormiţi cât mai mult și să faceţi activităţi care vă fac plăcere, să vă plimbaţi. În cazul în care anxietatea nu dispare cel mai indicat ar fi să contactaţi un psihoterapeut care să vă ajute să vă recuperaţi deoarece este posibil să fi dezvoltat o tulburare anxioasă precum tulburarea de stres post-traumatic (PTSD ). Acest lucru nu înseamnă că este ceva în neregulă cu voi, ci doar că aveţi nevoie de un ajutor specializat pentru a putea să mergeţi înainte după trauma suferită în accidentul auto.

5. Tristeţe și lipsa speranţei.

Sentimentele de tristeţe sau depresie sunt foarte comune la persoanele care au fost implicate într-un accident rutier, deseori fiind prezentă și anxietatea. Cea mai bună soluţie de combatere a depresiei este să vorbiţi despre aceasta cu persoanele în care aveţi încredere, să aveţi grijă de voi înșivă și să cereţi ajutorul unei persoane specializate dacă simţiţi că nu reușiţi singur.

În timpul șocului este normal să vă îndepărtaţi de persoanele care ar dori să vorbească despre accidentul rutier deoarece este posibil să vă gândiţi că nimeni nu poate înţelege trauma prin care tocmai aţi trecut. În mod ironic, aceste sentimente de izolare pot fi combătute prin faptul că sunteţi înconjuraţi de familie și prientenii care vă oferă iubire și înţelegere.

6. Retragere socială, izolare.

7. Schimbări frecvente de dispoziție.

Când apar traume fizice sau psihice, persoana devine anxioasă, deprimată, agitată

Conform studiilor, 80% dintre cei care se confruntă cu traume se vor confrunta cu astfel de simptome. Cu toate acestea, între  15% – 40% dintre cei răniți se vor lupta cu mai multe modele de răspunsuri la trauma care par să continue și să exacerbeze durerea. Figura 1 prezintă statistici de comorbiditate asociate tulburărilor de stres posttraumatic:

Răspunsurile traumatice nu ar trebui să fie văzute ca având un caracter permanent, atâta timp cât pacientul este implicat în tratamentul îndreptat spre remiterea sau ameliorarea acestor probleme.

Problema este că mulți pacienți pot avea reacții grave de traumatism fără a avea toate simptomele menționate mai sus. Din acest motiv, pacienții tind să subestimeze importanța acestor simptome. Cu toate acestea, atunci când simptomele specifice stresului

posttraumatic nu sunt rezolvate, este important să se ia în considerare faptul că modelele de răspunsuri la trauma pot juca un rol important în imaginea clinică completă. Este important să se rețină că toate cele trei clustere ale simptomelor – 1) hipervigilența; 2) reexperimentarea evenimentului traumatic; și 3) evitarea și amorțirea emoțională – pot agrava tulburările de somn care, la rândul lor, sporesc  sentimentul de boală fizică și psihică.

Astfel, este necesar să fie luate în considerare următoarele specificații:

1. Este important să se ia în considerare faptul că un accident poate avea implicații psihologice de tip traumatic. Odată recunoscute simptomele și răspunsurile persoanei la acestea, este mai usor de stabilit strategia psihoterapeutică de resemnificare a evenimentului traumatic.

• Este important de știut faptul că aceste patternuri de răspunsuri la evenimentul impactant sunt normale atunci când se experimentează o trauma. Exprimarea și comunicarea simptomelor – anxietate, panică, coșmaruri – este importantă mai ales dacă la început pacientul neagă prezența acestora. Discutarea despre simptome ajută în conștientizarea acestora și astfel pot fi tratate.
• Ajutarea pacientului să vorbească despre eveniment sau experiență este o modalitate de a de a-i permite individului să preia încetul cu încetul controlul asupraevenimentului traumatic.
• Evitarea este frecventă și face parte din dorința individului de a nu mai simți teama sau anxietatea.
• Pacientul poate fi ajutat să se gândească la acele zone ale vieții pe care încă le controlează și, de asemenea, să se gândească la situațiile anterioare în care a reușit să depășească problemele și să-și continue viața. Nu trebuie să se simtă vinovat de faptul că acest lucru nu se întâmplă și în cazul incidentului actual. Trebuie să i se reamintească că a trecut prin situații dificile și în trecut. Acest lucru ajută la a oferi un sentiment de speranță și competență care le permite victimelor să continue viața.
• Pacienții au nevoie de ajutor în a înțelege că stresul afectează în mod normal cele mai slabe funcții identificate din corpul lor. De exemplu, stresul poate afecta programul de somn, pot apărea probleme legate de digestie, tensiune arterială și alte simptome fizice. Atunci când o persoană suferă de traume fizice, stresul se va transfera cu ușurință în zonele dureroase.
• De asemenea, este util să explicăm pacienților că același loc în creier care procesează durerea este, de asemenea, același loc în care se procesează și se controlează dispozițiile noastre.
• Psihoterapia este esențială în cazul victimelor accidentelor rutiere. Figura următoare arată diferența dintre persoanele care sufereau de stres posttraumatic și au urmat un program de psihoterapie spre deosebire de cei care au primit doar asistență de suport și cei care nu au beneficiat de un program psihoterapeutic.

Având în vedere că leziunile la nivel fizic sunt asociate de cele mai multe ori cu simptome psihice -stres posttraumatic, depresie, anxietate – pentru restabilirea victimei este necesar, pe lângă tratamentul medical, participarea la un program de psihoterapie, pentru remiterea simptomelor consecutive traumei provocate de accident.